Ghidul perimenopauzei: feminitate informată, alegeri conștiente (partea întâi)

În acest ghid, voi explica din perspectiva unui farmacist, pe înțelesul tuturor, ce este perimenopauza, cum poate fi recunoscută, ce simptome pot apărea și ce opțiuni există pentru gestionarea lor. Vei găsi informații practice și bazate pe dovezi, utile pentru a înțelege mai bine această etapă și pentru a ști când este indicat să ceri sfatul unui profesionist din domeniul sănătății.

Alegerea acestei teme vine în contextul Zilei Mondiale a Menopauzei, celebrate pe 18 octombrie şi care aduce în acest an în prim-plan durerea cronică la mijlocul vieții, o problemă care afectează o proporție semnificativă de femei în timpul tranziției către menopauză și după instalarea acesteia. Durerile articulare, musculare sau alte forme de durere persistentă pot influența somnul, mobilitatea, starea emoțională și calitatea vieții, însă sunt adesea subestimate sau atribuite exclusiv procesului de îmbătrânire.

În acest context, un ghid dedicat perimenopauzei este oportun nu doar pentru a explica schimbările hormonale și simptomele frecvente, ci și ca un cadou pentru comunitatea N-am Nimic by Zifelle meno și toate femeile care au nevoie de informaţie.

Menopauza începe în ziua în care menstruația dispare?

Menopauza, este definită retrospectiv: în mod obișnuit, diagnosticul este stabilit după 12 luni consecutive fără menstruație, în absența unei alte cauze fiziologice sau patologice.

Ce este perimenopauza?

Pentru multe femei, schimbările încep cu ani înainte de instalarea menopauzei, cel mai frecvent în decada 40–50 de ani, dar momentul debutului diferă de la o femeie la alta: ciclul menstrual nu mai este la fel de previzibil, somnul devine mai fragil, pot apărea bufeuri sau transpirații nocturne, dispoziția se poate schimba, iar concentrarea pare uneori mai dificilă.

Perimenopauza reprezintă perioada în care funcția ovariană începe să se modifice. În această etapă, ovulația poate deveni neregulată, iar nivelurile hormonale nu scad neapărat liniar. Pot exista fluctuații importante, în special ale estrogenului. Acesta este unul dintre motivele pentru care simptomele pot apărea, dispărea și reapărea sau își pot modifica intensitatea de la o lună la alta.

Cum îți poți da seama că ai intrat în perimenopauză?

Pentru unele femei, primul semn este modificarea menstruației. Pentru altele, tulburările de somn, bufeurile sau schimbările emoționale apar înainte ca ciclurile să devină evident neregulate.

Printre manifestările care pot apărea se numără:

• scurtarea duratei ciclului menstrual;
• menstruații mai abundente;
• bufeuri;
• transpirații nocturne;
• dificultăți de adormire sau treziri repetate;
• oboseală;
• schimbări ale dispoziției;
• iritabilitate;
• anxietate sau accentuarea unor simptome anxioase;
• dificultăți de concentrare și senzația de „ceață mentală”;
• uscăciune vaginală;
• dureri musculare și articulare;
• cefalee sau modificarea tiparului migrenelor;
• palpitații;
• modificări ale greutății și ale distribuției țesutului adipos în special în zona taliei.

Prezența unuia dintre aceste simptome nu înseamnă automat că este cauzat de perimenopauză. Anemia, afecțiunile tiroidiene, tulburările de somn, depresia, anxietatea, unele medicamente sau alte probleme medicale pot determina manifestări asemănătoare.

De aceea, simptomele noi, persistente, severe sau neobișnuite trebuie evaluate medical.

De ce simptomele pot fi atât de diferite?

Perimenopauza nu înseamnă pur și simplu „mai puțin estrogen”. Este o perioadă de variabilitate hormonală. În primii ani ai tranziției, nivelul estrogenilor poate fluctua considerabil. Ovulațiile devin mai puțin predictibile, iar producția de progesteron se poate modifica. Pe măsură ce tranziția avansează, funcția ovariană se diminuează progresiv.

Hormonii sexuali au efecte în numeroase țesuturi și sisteme ale organismului. De aceea, schimbările asociate tranziției menopauzale nu se limitează la ciclul menstrual. Ele pot influența termoreglarea, somnul, sistemul urogenital, sistemul osos, metabolismul, sistemul cardiovascular, funcția sexuală și starea psihică.

În același timp, în această etapă a vieții se suprapun frecvent și alți factori: stres profesional, responsabilități familiale, îngrijirea părinților, adolescența copiilor, schimbări în relația de cuplu sau apariția unor probleme de sănătate.

Este important, prin urmare, să privim femeia în ansamblu și să nu atribuim automat orice simptom hormonilor.

Menstruația se schimbă

Modificarea ciclului menstrual este unul dintre semnele caracteristice ale tranziției menopauzale.

Ciclurile pot deveni mai scurte sau mai lungi. Uneori menstruația apare mai devreme decât te așteptai, alteori întârzie sau lipsește pentru o perioadă. Fluxul menstrual se poate modifica, iar unele femei experimentează episoade de sângerare mai abundentă.

Un calendar menstrual poate deveni foarte util.

Notează:

• prima zi a menstruației;
• durata;
• cât de abundentă este sângerarea;
• apariția cheagurilor;
• eventualele sângerări între menstruații;
• simptomele care apar în diferite momente ale ciclului.

Aceste informații îi pot oferi medicului o imagine mult mai clară decât formularea „menstruația mea s-a schimbat”.

Nu orice sângerare este „doar perimenopauză”

Schimbările menstruale sunt frecvente în această etapă, dar anumite tipuri de sângerare necesită evaluare medicală.

Adresează-te medicului dacă sângerarea este neobișnuit de abundentă, durează mult, apare între menstruații sau după contactul sexual. Sângerarea uterină anormală poate avea numeroase cauze, de la modificări hormonale până la fibroame, polipi sau alte afecțiuni ginecologice. Evaluarea trebuie individualizată.

Bufeurile și transpirațiile nocturne

Bufeurile sunt printre cele mai cunoscute manifestări ale tranziției către menopauză.

Un bufeu poate fi resimțit ca o senzație bruscă și intensă de căldură, în special la nivelul feței, gâtului și toracelui. Poate fi însoțit de înroșirea pielii, transpirație și uneori palpitații.

Când apar noaptea, transpirațiile pot fragmenta somnul și pot contribui la oboseala din timpul zilei.

Pentru unele femei sunt episoade ocazionale. Pentru altele pot apărea de mai multe ori pe zi și pot deveni suficient de intense încât să interfereze cu activitățile obișnuite.

Măsurile simple pot ajuta uneori: îmbrăcăminte “în straturi”, pentru a putea fi îndepărtate la nevoie, un dormitor mai aerisit, identificarea factorilor care par să declanșeze episoadele și evitarea acestora atunci când este posibil.

Dacă bufeurile îți afectează semnificativ somnul sau calitatea vieții, discută cu medicul sau farmacistul. Există atât opțiuni hormonale de tratament, cât și non-hormonale, iar alegerea depinde de profilul individual.

Oasele au de asemenea nevoie de atenție în perioada de perimenopauză

Estrogenii au un rol important în metabolismul osos. Odată cu tranziția către menopauză și ulterior în postmenopauză, pierderea de masă osoasă este accelerată.

De aceea, această perioadă este potrivită pentru a discuta despre sănătatea osoasă înainte de apariția unei fracturi.

Contează activitatea fizică, în special exercițiile cu încărcare și cele de rezistență, alimentația adecvată, aportul corespunzător de calciu și vitamina D, evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool.

Terapia de substituție hormonală: ce trebuie să știi?

Terapia de substituție hormonală este o opțiune eficientă și aduce numeroase beneficii.

Dar nu există o recomandare universală valabilă pentru toate femeile.

Decizia trebuie individualizată în funcție de simptome, vârstă, momentul față de instalarea menopauzei, antecedente personale și familiale, prezența uterului, factorii de risc și preferințele femeii.

Există diferite tipuri, doze și căi de administrare.

De aceea, întrebarea utilă nu este:

„Este terapia hormonală bună sau rea?” ci: „Care este raportul dintre beneficii și riscuri pentru mine?”

Aceasta este o decizie care se ia împreună cu medicul gineclog sau endocrinolog.

Este de luat în calcul şi abordarea non-hormonală?

Da. Pentru femeile care nu doresc, nu tolerează sau nu pot utiliza tratament hormonal există și strategii non-hormonale.

Unele medicamente pot fi utilizate pentru controlul simptomelor vasomotorii, iar alegerea lor depinde de profilul pacientei, de simptomele predominante sau de tratamentele concomitente.

Important este să se urmărească problema reală. Dacă simptomul principal este insomnia, strategia poate fi diferită de cea pentru bufeuri severe. Dacă problema dominantă este uscăciunea vaginală, abordarea diferă din nou.

Perimenopauza nu are o singură “rețetă”. Abordarea trebuie adaptată simptomelor și nevoilor fiecărei femei.

Mai poți rămâne însărcinată?

Atât timp cât menopauza nu este instalată, ovulația poate apărea, chiar dacă menstruațiile sunt neregulate.

Prin urmare, perimenopauza nu trebuie considerată o metodă naturală de contracepție.

Dacă nu îți dorești o sarcină, discută cu medicul despre metoda contraceptivă potrivită vârstei, stării de sănătate și factorii de risc.

În același timp, contraceptivele hormonale pot modifica tiparul sângerărilor și pot influența interpretarea simptomelor, motiv pentru care evaluarea trebuie individualizată.

Este nevoie de „analize pentru perimenopauză”?

Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări.

În multe situații, la femeile de peste 45 de ani care prezintă simptome tipice și modificări ale ciclului, diagnosticul perimenopauzei este în principal clinic, iar dozările hormonale de rutină nu sunt întotdeauna necesare.

De ce?

Pentru că în perimenopauză nivelurile hormonale pot fluctua considerabil. O valoare măsurată într-o anumită zi reprezintă doar o fotografie a unui sistem aflat în schimbare.

Există însă situații în care medicul poate recomanda investigații, fie pentru clarificarea diagnosticului, fie pentru excluderea altor cauze ale simptomelor.

În funcție de situație, evaluarea poate include hemoleucogramă, funcție tiroidiană, glicemie sau profil lipidic, ori alte investigații.

Nu există un „pachet universal de analize pentru perimenopauză” potrivit tuturor femeilor.

Construiește-ți propriul jurnal al perimenopauzei

Una dintre cele mai utile metode pentru a înțelege ce se întâmplă este să urmărești simptomele timp de câteva săptămâni sau luni.

Poți nota zilnic:

• Ciclul menstrual – menstruație, intensitatea fluxului.
• Bufeurile – frecvenţă și intensitate.
• Somnul – ora de culcare, trezirile nocturne, calitatea somnului.
• Dispoziția – anxietate, iritabilitate, tristețe.
• Energia – cum te simți dimineața și după-amiaza.
• Durerea – cefalee, dureri articulare sau musculare.
• Simptomele genito-urinare – uscăciune, disconfort, simptome urinare.
• Mișcarea – tipul și durata activității fizice.
• Alcoolul și cafeina – mai ales dacă suspectezi că influențează bufeurile sau somnul.

După o perioadă, pot deveni vizibile anumite tipare.

Iar la consultație vei putea spune mult mai mult decât „în ultima vreme nu mă simt ca înainte”.

Consultația medicală

Perimenopauza poate fi un moment foarte bun pentru o evaluare mai largă a sănătății.

Discută cu medicul despre:

• tensiunea arterială
• riscul cardiovascular și metabolic
• screeningurile recomandate pentru vârstă
• sănătatea osoasă și factorii de risc pentru osteoporoză
• contracepție, dacă este necesară
• medicamentele și suplimentele recomandate.

Și adresează întrebări.

• „Ce alte cauze ar putea explica simptomele mele?”
• „Am nevoie de investigații?”
• „Ce opțiuni de tratament am?”
• „Care sunt beneficiile și riscurile fiecărei opțiuni?”
• „Cum vom evalua dacă tratamentul funcționează?”

Consultația nu trebuie să se încheie doar cu diagnosticul. Ideal este să pleci cu un plan.

Semne pe care nu ar trebui să le ignori

Perimenopauza poate explica multe schimbări, dar nu trebuie să devină explicația automată pentru orice simptom apărut după 40 de ani.

Solicită evaluare medicală dacă apar simptome noi, severe, persistente sau care se agravează.

În special, trebuie evaluate sângerările vaginale neobișnuite, durerea toracică, dificultatea de respirație, leșinul, simptomele neurologice acute sau orice altă manifestare care îți ridică semne de întrebare. În cazul simptomelor severe sau cu debut brusc, poate fi necesară evaluare medicală urgentă.

Investește în:

• activitate fizică regulată
• exerciții de forță
• alimentație echilibrată cu proteine adecvate
• somn
• relații și conexiune socială
• controale medicale preventive.

Perimenopauza nu este o boală. Manifestările ei pot fi gestionate

Poate că acesta este cel mai important mesaj al ghidului.

Perimenopauza este o etapă fiziologică, nu un diagnostic de boală. Dar faptul că este naturală nu înseamnă că o femeie trebuie să suporte simptome care îi afectează semnificativ viața.

Nu trebuie să alegem între două extreme:

„Este natural, deci nu ai nimic de făcut.” și … „Tot ce simți este provocat de hormoni.”

Realitatea este mai nuanțată.

Unele simptome sunt strâns legate de tranziția hormonală. Altele sunt influențate de somn, stres, stil de viață, sănătatea metabolică, medicamente sau diferite afecțiuni. Deseori, mai mulți factori coexistă. De aceea, cea mai bună abordare este una individualizată.

Perimenopauza nu arată la fel pentru fiecare femeie. Tocmai de aceea, nu există o singură strategie potrivită tuturor.

Există însă ceva ce poate face diferența pentru fiecare dintre noi: să intrăm în această etapă informate, să ne observăm corpul și să luăm deciziile privind sănătatea împreună cu profesioniștii potriviți.

Pentru că a înțelege ce se întâmplă cu propriul corp este primul pas către a avea grijă de el.

Mituri frecvente despre perimenopauză

În jurul perimenopauzei există încă numeroase idei greșite, iar unele dintre ele pot face ca femeile să își ignore simptomele sau să amâne discuția cu medicul.

Mitul 1: Perimenopauza este același lucru cu menopauza

Perimenopauza începe cu mai mulți ani înaintea ultimei menstruații, cel mai frecvent în decada 40–50 de ani, iar unele femei pot observa schimbări chiar mai devreme. Primul semn este adesea modificarea ciclului menstrual, dar pot apărea și bufeuri, tulburări de somn, schimbări ale dispoziției sau alte simptome. Vârsta și modul în care începe această tranziție diferă de la o femeie la alta.

Mitul 2: Dacă încă ai menstruație, nu poți fi în perimenopauză

Fals. Tocmai acesta este unul dintre elementele caracteristice perimenopauzei: femeia poate avea în continuare menstruații, dar ciclurile devin mai puțin predictibile. Menstruațiile pot apărea mai devreme sau mai târziu, pot deveni mai abundente sau mai reduse, iar unele cicluri pot lipsi.

Mitul 3: Bufeurile sunt singurul simptom important

Bufeurile sunt printre cele mai cunoscute simptome, dar perimenopauza poate avea manifestări mult mai diverse. Tulburările de somn, transpirațiile nocturne, schimbările dispoziției, dificultățile de concentrare, uscăciunea vaginală, simptomele urinare, durerile musculare și articulare pot face, de asemenea, parte din tabloul acestei perioade. Intensitatea și combinația simptomelor diferă considerabil de la o femeie la alta.

Mitul 4: Durerile musculare și articulare nu au legătură cu perimenopauza

Durerile musculoscheletale sunt raportate frecvent de femeile aflate la mijlocul vieții și pot deveni mai evidente în timpul tranziției către menopauză. Modificările hormonale pot influența percepția durerii și sănătatea sistemului musculoscheletal, însă relația este complexă, iar hormonii nu reprezintă singura explicație. Somnul insuficient, stresul, sedentarismul, pierderea masei musculare, afecțiunile reumatologice sau alte probleme medicale pot contribui. De aceea, durerea persistentă nu trebuie considerată automat „normală pentru vârstă”, ci evaluată atunci când este frecventă, intensă sau afectează activitățile zilnice.

Mitul 5: Trebuie pur și simplu să suporți manifestările până trec

Perimenopauza este un proces fiziologic, însă simptomele care afectează somnul, activitatea profesională, mobilitatea, viața sexuală sau starea de bine nu trebuie ignorate. Există intervenții asupra stilului de viață și, atunci când este necesar, opțiuni terapeutice hormonale sau non-hormonale. Managementul trebuie individualizat în funcție de simptome, istoricul medical, factorii de risc și preferințele fiecărei femei.

Surse bibliografice:

• International Menopause Society (IMS). World Menopause Day 2026 – Chronic Pain at Midlife: From recognition to evidence-based care. International Menopause Society, 2026. https://www.imsociety.org/education/world-menopause-day-2026/
• National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Menopause: identification and management. NICE Guideline NG23. London: NICE; 2015, updated 15 April 2026. https://www.nice.org.uk/guidance/ng23/chapter/Recommendations
• World Health Organization. Menopause. WHO Fact Sheet. Updated 16 October 2024. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/menopause
• The 2023 Nonhormone Therapy Position Statement of The North American Menopause Society, in: Menopause: The Journal of The North American Menopause Society Vol. 30, No. 6, pp. 573-590 DOI: 10.1097/GME.0000000000002200
• “Perimenopauza – Menopauza România – Sondaj de Opinie”, realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), la inițiativa Asociației „Sunt la Menopauză”, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria. 3 martie 2026